M-am intrebat de cateva ori ce s-ar intampla daca anumite persoane ar ajunge sa imi citeasca blogul. Desigur, pot sa restrictionez accesul unora, insa nu asta e ideea.
Ce s-a intampla daca anumite "personaje principale" din povestirile mele ar citi ce am scris despre anumite intamplari.
Una dintre variante ar fi ca poate ar intelege mai bine cat de intens au fost traite acele intamplari. Desigur ca as putea sa cad in ridicol in acceptiunea lor, dar este alegerea mea ce si cat, cum, cand postez.
Sa luam un exemplu: presupunem, prin absurd, ca EL ajunge sa citeasca. Ii trebuie ceva timp liber si rabdare ca sa ajunga sa citeasca tot. Dar... citeste! Ce e de facut apoi? Este logic ca eu nu am de unde sa stiu daca citeste sau nu, decat daca se exprima intr-un anume sens. Si..., tinand cont ca astept de vreo 6 luni sa se exprime intr-un fel sau altul, eu zic ca sunt in siguranta! :)
Pana la urma ce mare branza? Oricine poate scrie orice. Oricine poate citi aceste aberatii si poate sa aiba o parere sau nu.
Si totusi... daca ar citi?
Internetul asta face minuni cateodata. Si google-ul la fel. Dar am speranta ca se considera destul de superior ca sa nu stea sa caute aiurea in eter vre-un blog al unei ratacite in meandrele amorului neimplinit.
Si, daca ma gandesc mai bine, sa-l citeasca frate. Macar e cat de cat cursiv, nu cred ca am facut multe greseli gramaticale sau am aberat extrem de deranjator.
Si daca a citit si nu a reactionat ar trebui sa ma simt prost? Nu. Ori nu are ce sa spuna ori nu este destul de interesant sau interesat ca sa se deranjeze.
Una peste alta, tinand cont de faptul ca unii oameni ce ar putea sa fie subiecte picante pentru mine, ma citesc, nu imi permit sa (mai) fac greseala de a se afla printre subiecti. Stiu cel putin 2 persoane care, atunci cand vor citi fraza asta, vor zambi!
Si mai eu un crez: toate se intampla cu un motiv. Se intampla atunci cand trebuie (cel mai des atunci cand nu te astepti).
Poate asa reusesc sa ma desprind de obiceiul pe care il am de vre-un an: sa caut potcoave de cai morti.
Un singur lucru mai adaug: am oua sa ii dau chiar eu sa citeasca articolele despre sau cu el.
Lectura placuta!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
11 comentarii:
te framanti prea mult bre ,cu parerea altora. :) un spirit cu adevarat liber si atragator e cel kre nu,si bate capul cu ce zice lumea.
ci isi intelege si urmeaza calea lui. acelasi lucru ti,l urez si eu :)
ah,app, am vazut manguste in bara google. la mai mare !! :D
Ca sa fie treaba buna da-le numele complet. adresa si sa le trimiti si linkul blogului:d
@twisted: nu e vorba de parerea celorlalti. m-a durut in fund de cand ma stiu de ce zic ceilalti despre mine. aici buba e alta. poate sa fiu mai explicita in viitor. cat despre a doua problema din articol, am scris la un moment dat despre cineva si acel cineva a citit si a a vut loc un adevarat razboi psihologic intre persoana vizata si un bun prieten de-al meu. am riscat sa pierd o prietenie de 20 de ani pentru ca am mi-am spus parerea. de accea prefer sa le tin pentru mine sau macar sa nu le ai fac atat de publice.
daaaaaaaaaaaaaaaa, suricatele, mangustele, cum naiba sa le mai numesc, sunt animalele mele preferate!!!
@eu's M: stii care e faza dura? am si adresa si mailul si nr de telefon ale "mandrului".
greu n-ar fi...
pai si ale mele. ce frumos stau ele in 2 labute. Mai frumoase decat multi oameni pe kre,i cunosc eu :D
p.s. app, era bara youtube. da' chior cum sunt..
e bine daca nu te cauta sa te transeze dupa ce vor citi. in rest... domnu' cu mila!
@twisted: :) daca esti chior inseamna ca te bazezi mai mult pe simtul tactil??? :P
@Calin: inca nu... dar s-ar putea sa imi micsorez numarul de admiratori :))))))))
da, clo,da.. pipait, atingeri, soapte, magic.. intram in domeniul meu de activitate :)
yupyyyyyyyyyyyyyyyyy... :D
Trimiteți un comentariu