Se spune ca dragostea dureaza 3 ani. Se mai spune si ca dureaza o vesnicie. Insa dragostea de fapt dureaza exact atat cat trebuie si greseala pe care o facem este tocmai ca incercam sa masuram dragostea. Incercam sa o masuram intr-o dimensiunea temporala. Vrem mereu sa spunem a durat un 1 an, 2, 3… cand de fapt unitatea de masura este gresita. Dragostea trebuie masurata in intesitate si abia apoi temporal.Eu cred ca poti sa iubesti 3 zile pe cineva cu acel sentiment suprem care te face sa uiti de tine si sa te daruiesti complet si absolut celuilalt fara sa ceri nimic in schimb si fara sa regreti dupa, iar apoi sa iti spui ca a durat prea putin. Daca atat a fost sa fie atat e. Vei ramane marcat si vei purta mereu in suflet urmele unei astfel de iubiri pentru ca atunci cand dai tot si primesti tot ceva din tine interiorul tau va ramane acolo, insa modul in care esti marcat nu trebuie sa capete o conotatie negativa. Iubirea vine si te “loveste” atunci cand te astepti mai putin si crezi ca viata ta nu mai are nici un sens. La fel de bine poti sa iubesti si toata viata, iar intesitatea sentimentelor tale sa ramana la fel pana cand iti vei da seama ca te regasesti in una din cele mai profunde declaratii de dragoste facute vreodata: “te iubesc atat de mult incat te las pe tine sa mori primul”.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu