Crampei de viata

Dragii mei,
de azi va astept in noua mea casa, pe crampeideviata.com

Ne vedem acolo!
Veniti si voi cu floricele, cu suc! :P

Ma ajuta si pe mine cineva?
Care cum stiti daca se poate muta contul asta de blogspot in ZeList cu ala nou de .com?
Sau trebuie sa ma inscriu din nou???
Ajutorrrr...

... si nu la marmacie! (pentru cine stie bancul)
Gata zilele pe blogspot.com! Gata banalitate! Gata!!!
Am primit deja setarile pentru domeniul nou si, cu ajutorul unui prieten care se pricepe, o sa am ceva al meu.
O sa fie crampeideviata.com.
Si arata foarte girlie asa... e chiar frumos.
De abia astept!!!

Va spusesem acum cateva zile ca am participat la un concurs organizat de cei de la Trilema care presupunea compunerea unui text de minim 495 si maxim 505 semne. Un concurs cu texte care sa se incadreze in proza arhiscurta.
L-am gasit pe un blog pe care il citesc destul de des si m-am gandit sa particip si eu. Am gandit ca e ca la loto. Tuturor ne place sa castigam, dar cum putem face asta daca nu jucam? Asta am zis si acum... hai sa vedem ce iese.
Eram la birou si mi-am rapit vreo 20 de minute ca sa ma gandesc la un text. Am numarat la litere, la spatii si semne de punctuatie pana mi-au iesit 503. Am dat send si am fost inscrisa in concurs. Am intrat la pozitia 63 (inca 6 si intram la una din pozitiile mele preferate :P).
Apoi am asteptat. S-au inscris 159 de texte pana la final.
Jurizarea a durat cateva zile. Initial erau 13 premii. Locul I, II si III si 10 mentiuni. Locul I primea 300 lei, II 200 lei si III 100 lei. Mentiunile constau in cate un domeniu si hosting gratis pentru 1 an.
Am primit duminica mail in care am fost anuntata ca s-au afisat rezultatele. Emotii, chestii... Ma simteam ca la bacalaureat si ma uitam pe lista si nu ma vedeam.
Acum voi va intrebati de ce ma uitam la castigatori? De ce eram atat de sigura ca am castigat? Pai... nu eram, dar imi doream. Nu m-am gasit pe nici o lista. La naiba. Am dat un Ctrl F si am scris 63 (numarul meu de concurs). L-a gasit... Si uite asa am vazut ca sunt pe locul 113 (din 159), cu un punctaj de 28.125.
Ehh, asta e... Macar am incercat.
Si apoi citesc restul articolului. Domnul Mircea Popescu, organizatorul concursului, a fost impresionat de multimea care a participat la concurs si a marit lista de castigatori. Astfel, in afara celor care nu au primit nici un vot din partea juriului (adica 42 de participanti) toti au castigat.
Au fost locul I, II si III si mentiuni. Printre care si eu! Yupyyyyy.
Deci, am castigat un domeniu si hosting pentru 1 an.
Tot e ceva. Pe bune. Este mai mult o incurajare pentru tentativele mele literare.
Acesta este textul castigator:
"Te urasc cum iubesc un rasarit de soare, un zambet de copil, o cafea buna, o declaratie de dragoste, o floare daruita din inima.
Te urasc cum iubesc viata, libertatea, imaginatia bogata, mintea agera si talentul tau.
Te urasc pentru ca am ajuns sa te respir, sa te simt, sa te gust, fara ca tu sa iti dai seama.
Te urasc pentru ca m-ai ridicat in al noualea cer si m-ai lasat sa cad, sa ma sparg in mii de bucati si nu m-ai lipit la loc.
Te urasc pentru ca m-ai facut sa te urasc.
De fapt, cred ca te iubesc!"

P.S. Iti multumesc M pentru ca mi-ai dat ocazia sa refulez in asa vorbe si, probabil, pentru ca sunt sincere si din inima au impresionat.
Iti dedic si tie acest premiu cu toate ca nu iti pasa!

Draga ea iarna,
iti multumesc enorm ca m-ai scutit de niste bani pe care i-as fi dat la sala. Datorita tie, pentru a treia oara in anotimpul asta, am iesit la dat zapada, cate 2-3 ore de fiecare data.
Iti multumesc pentru febra musculara, durerile de spate si toate cele care au derivat.
Iti multumesc ca m-ai facut sa merg cu RATB-ul si asa am economisit zeci de litrii de benzina, am citit cateva carti de-a lungul calatoriilor mele, am primit o amenda ca nu am avut bilet si am mai socializat si eu cu bucurestenii.
Iti multumesc ca m-ai facut sa vad cam cat timp pot sa fac de la birou pana acasa, PE JOS, in viscol si zapada pana la glezne, pentru ca au fost zile cand nu a circulat nici un mijloc de transport in comun.
Iti multumesc ca m-ai facut sa stau mai mult in casa, sa mai apuc sa fac un pic de curatenie, sa mai desenez si sa mai pictez, sa mai scriu cateva randuri la carte.

Cred ca ti-am multumit destul si ti-ai dat seama ca am fost ironica, nu?
Una peste alta, SA TE IA NAIBA, si pleaca de unde ai venit si nu ne mai bantui atat!!!

Cand iarba pare mai verde de partea cealalta a gardului...
Adesea se intampla sa ajungi in pozitii dificile pentru a putea sa o gusti...



Iar cand iti dai seama ca te-ai pus intr-o situatie din care e foarte greu de iesit, trebuie sa-ti aduci aminte mereu ca...

Nu toti cei care se apropie de tine vin pentru a te ajuta !!!!

x² + px + q = 0 W = ∫F(S) x cosα dS V= ds/dt

x_1/2 = -p/2 ± √ (p/2)² – q ↑‼ tg hx = e^x – e^-x/ e^x + e^+x O = I x N

u_c = U (1 – e^-t/RC) C + O₂ = CO₂

f_r = 1/2¶ x 1/√LC; w = 2¶f_r 4FeS₂ + 11O₂ = 2Fe₂O₃ + 8SO₄

-d/dt∫BαA = ǾE^’dl = - ∫ (δB/δt +rot(B x v)dA) x ≠ y; z = x

HCl + H₂O ↔ Cl^- + H³O w_rot = ½ x J w²

a² = b² + c²

V = 1/6 ¶ h (3 ə² + 3 ə⁴ + h³) P_v = ♥

Daca ♥ este raspunsul, pot sa reformulez intrebarea???

1. Pentru ca ne uram intre noi: Ardeleni vs. bucuresteni, olteni vs. moldoveni, posesori de Logan vs. posesori de BMW sh de la nemti, admiratori ai lui Mircea Badea vs. critici ai lui Mircea Badea, dinamovisti vs. stelisti, corporatisti vs. antreprenori, cumparatori vs. dezvoltatori imobiliari etc...
2. Pentru ca suntem "Gica Contra" din nastere. Orice initiativa in mintea noastra este sortita esecului: "Cum, afacere in agricultura? Nu ai nicio sansa. Sa vinzi cartofi la piata, nuuuu! Sa deschizi un chiosc, nuuu, te mananca mafia locala, iti sparg astia magazinul, vine banca si iti ia casa, etc, etc...". Nici nu vedem ca altii reusesc in jurul nostru... "Eh, astia au pile".
3. Pentru ca indiferent cat de scurt este drumul de parcurs sau cat de aglomerat este traficul, noi ne urcam in masina: "Ca sa ajung mai repede".
4. Pentru ca nu ne bucuram de viata: Suntem mici robotei doborati de grija zilei de maine.
5. Pentru ca vecinii mai vechi din bloc se considera proprietarii ai locurilor de parcare publice din fata blocului.
6. Pentru ca ridicam 100 de biserici si 2 scoli.
7. Pentru ca ne infofolim copiii cu 2 tricouri si 3 pulovere chiar daca sunt 20 de grade afara.
8. Pentru ca suntem saraci din cauza prostiei si nu ne dam seama... Nu am vazut in viata mea un om destept si muncitor care sa fie si sarac.
9. Pentru ca suntem egoisti: Investim tot ce avem in propriile locuinte, insa nu vrem sa dam niciun ban pentru reparatia blocului in care traim, pentru parcuri, pentru curatenie publica, pentru multe altele...
10. Pentru ca l-am ales de trei ori pe Iliescu si de doua ori pe Basescu.
11. Pentru ca desi avem o multime de femei frumoase, suntem o natie de "frustrati".
12. Pentru "Guta, Salam, Minune .... "
13. Pentru cozile de la loto de Craciun si inainte de alegeri.
14. Pentru ca nu suntem capabili sa ne adaptam la noile tehnologii. Parintii si copiii lor nu prea au ce discuta si pentru ca parintii nu sunt capabili sa porneasca un mp3 player sau sa intre pe yahoo.
15. Pentru ca la nunta invitam toti cunoscutii si necunoscutii: "Ca sa iesim bine".
16. Pentru ca McDonald's este un succes in Romania.
17. Pentru ca romanii peste 40 de ani care mai fac ocazional un sport sunt atat de rari incat intorci capul dupa ei prin parcuri.
18. Pentru ca burta la barbat este 'sexy'.
19. Pentru ca padurile noastre dupa 1 Mai arata ca o groapa menajera.
20. Pentru ca nu facem nimic daca nu suntem platiti.
21. Pentru ca nu intelegem termenul "solidaritate sociala" - multi dintre noi considera ca banii pe care ii dau la fondul de pensii sunt un fel de "depozit bancar" pentru batranete. Nicidecum ca acesta este ajutorul nostru pentru batrani si bolnavii care nu mai pot munci.

Va propun sa ghiciti.
Cine ghiceste primeste un premiu din partea mea.

Stateam si ma gandeam ca m-am culcat de 2 ori cu tine si nu stiu cum arati dezbracat.
Da, e chiar de ras, dar este adevarat.
Poti sa pui la socoteala ca ambele dati eram beata. Pe de-o parte din cauza alcoolului si pe de alta parte din cauza beatitudinii care ma stapanea la maxim. (Maxim, am spus... =)) )
Da, am inteles ca eram amandoi ca doi copii prosti (tu chiar esti copil) si ne era teama sa ne atingem sau macar sa ne sarutam. Ai sustinut mereu, sus si tare, ca baiatul trebuie sa faca primul pas. Tie ti-au trebuit trei incercari pana "sa ma impiedic". Dar asta e tot farmecul, nu?
Era mereu (adica in ambele cazuri) bezna. Era noapte. De fapt nici nu a mai contat cum naiba arati gol. Era de ajuns ca erai gol cu mine, langa mine, in mine.
Cat de mult m-a amuzat faza cu prezervativul. Nu-l gaseai. Aveam si eu unu'. Cred ca ti-am si zis, dar era penibil sa nu ai. Oricum nu-mi place cu el, dar nah... stiam eu ce flori mai polenizasesi inainte???
Ai fi vrut sa te ajut sa il pui? La naiba... nu ma pricep. Nu am incercat nici macar pe o banana sau pe un castravete (mi-au venit niste idei!!!). E de datoria voastra sa va "imbracati", nu? Cine stie mai bine decat voi parametrii pe care ii detineti?
Si apoi a fost faza cu desuurile mele. Cat le-am cautat dupa jocul nostru de-a baba oarba... Cum naiba or fi ajuns in partea cealalta a camerei, habar n-am.
Te-am pipait asa, un pic, dar chiar nu aveam de gand sa te masez ca sa iti descoper patratele de pe abdomen. Eu vroiam doar sa fac sex. Mai ales cu tine.
Mi-a placut ca ai coborat la subsol. Niceeee... si nici macar nu ai avut pretentii de reciprocitate. Oricum, la mine e mai greu. Trebuie sa meriti ca sa ai privilegiul de a te gusta.
Din pacate pentru tine, fraier mic ce esti, nu mi-ai mai dat ocazia.
Asta e... tu ai pierdut la faza asta. Dar ar fi bine sa te gandesti ca imi plac acadelele... pe bat... hmmm.
Una peste alta, sau, mai bine zis, unul peste alta, habar n-am cum arati gol.
Nu e funny???

Compunerea unui baiat de 9 ani despre reproducere:

Pentru ca se tot intampla ca oamenii pur si simplu sa moara, trebuie sa apara altii. Asta este copulatia.

Insa oamenii nu dorm, ci lucreaza cu inima, penisul si vaginul din greu. Eu i-am vazut pe parintii mei in camera de zi cand copulau.

Tata icnea ingrozitor si mama a urlat, insa deocamdata nici unul dintre noi n-a murit.

Insa poate ca doar au exersat, fiindca bunica e deja destul de batrina.

Am observat ca ei exerseaza cam de trei ori pe saptamina, cred ca bunica va muri curind.

In noptiera mamei am gasit niste pastile.

Tata o tot intreaba daca si-a luat deja pilula.

Precis e si ea bolnava, insa nu merge la doctor.

Insa daca ei continua sa exerseze asa de mult, sigur va aparea o noua fiinta pe lume.

Eu mi-as dori un iepuras.

Reproducerea la oameni se intimpla prin seminte.

Florile si tufisurile si pomii trebuie udati des si mama face dus in fiecare zi.

Navigand alandala prin spatiul virtual, am gasit un site care lanseaza o provocare tuturor carora le place sa scrie.
Se numeste Revista scriitorului si lanseaza un concurs, fara limita din cate am citit eu, pentru toti cei care considera ca au ceva de spus si care se "joaca" cu cuvintele intr-o limba romana coerenta, corecta si usor de citit (asta este o metoda finuta de a spune ca trebuie scris corect).
Cei de la revista si-au propus sa tipareasca in fiecare luna cate o povestire si o vor si premia, in acelasi timp, cu 100 euro.
Mai sunt cateva conditii impuse de catre ei, dar nu mi se par imposibil de realizat.
Drept urmare, dupa provocarea lansata de cei de la Trilema, cu proza arhiscurta, uite ca a mai aparut una.
Daca va tenteaza, eu zic sa ne mobilizam si, cine stie, poate reusim!
Bafta!

Am scris acum ceva vreme un articol despre un OM care m-a impresionat foarte mult.
Este un artist, prin definitie, si pune suflet in tot ceea ce face atat pe plan profesional cat si pe plan personal (care ii este, din pacate, atat de limitat).
Astazi am vazut ca si-a dedicat un pic de timp analizarii omului din spatele muncii si operelor de arta si ne-a prezentat noua cum il vad altii.
Am ramas placut surprinsa sa vad ca a ales articolul mele printre preferintele lui.
Intr-adevar o placuta surpriza la inceput de luna si saptamana.
Voila de vezi!
Imi sustin cele scrise in acea vreme si pot sa afirm cu tarie ca Andrei este un om care merita ceea ce scriu unii si altii despre el.
Multa putere de munca, maestre!