Crampei de viata

Cine poate explica rostul pauzei intr-o relatie de cuplu? In afara de cel de a o distruge intr-un mod iremediabil. "Mai bine sa luam o pauza!” La auzul acestor cuvinte rostite ca si cum ar fi deslusirea misterului pentru o relatie perfecta, mintea mea intra in ceata.

Ok. Stiu ca o pauza inseamna ca membrii cuplului sa nu se mai vada sau daca se intalnesc sa se comporte distant. Dar oare cei doi implicati reusesc se rezolve mai bine problemele de cuplu in mod separat? Stai o saptamana, o luna… pana la un moment dat cand lucrurile devin clare? El hotaraste sa nu mai faca lucrurile care te suparau pe tine, tu nu-l mai superi pe el si uite asa: Traiasca pauza!

E drept ca exista argumente in favoarea pauzei, cum ar fi linistirea gandurilor negre, clarificarea sentimentelor sau reinvierea dorintei. Nu ma convinge niciunul. Tot sunt de parere ca pauza duce la distantarea dintre parteneri si intr-un final la despartire.

Consider ca lucrurile lasate nerezolvate capata o amploare dezastruoasa cu fiecare clipa care trece. La un moment dat nimeni nu mai stie de la ce a pornit totul. Si daca te intrebi ce te-a facut sa declari persoana de langa tine “iubirea vietii tale”, nu mai poti deslusi nimic bun intr-o mare de defecte. Cu astfel de ganduri, mi-e greu sa cred ca se poate gasi linistea.

Problemele nerezolvate sunt ca niste foi inghesuite intr-un sertar pana cand sertarul devine neincapator si se rupe, iar foile se imprastie in toate directiile. Decat sa ajungi sa te certi din cauza nedreptatii de pe pamant sau a lipsei de sens a vietii , cred ca e mai usor sa rezolvi pe rand fiecare haina aruncata anapoda, fiecare telefon dat cu un minut mai tarziu peste termenul limita acceptat, fiecare ironie, fiecare surpriza esuata… Ordinea in “hartii” nu poate fi facuta in mod separat. Tu le vei aseza intr-un fel, iar el in altul si va veti trezi, dupa o pauza, in aceeasi situatie de dezordine.

Uneori pauza este prost numita pauza. Este doar refuzul de a incerca sa rezolvi problemele in doi. E o modalitate de a accepta ca sfarsitul se poate intampla, dar ai sansa de a-l testa inainte de-al trai cu adevarat. Daca te tine…te desparti. Daca te doare prea tare, te intorci. Si cand te intorci, risti sa te trezesti intr-o cu totul alta relatie. Nimeni nu mai este dispus sa ofere la fel de mult ca inainte - in orice caz nu mai mult decat celalalt. Sunteti precauti si suspiciosi. Daca e sa va mai “prabusiti”, cu siguranta ca data viitoare veti fi pregatiti sa aterizati in picioare.